Radio spacer line
Pornim Happy Radio...
Login

Alergare » Alergare

Învinge-ți foamea post-antrenament

Publicat în MensHealth.ro
Învinge-ți foamea post-antrenament

Creierul te motivează să înlocuiești energia pierdută prin efort fizic

Sigur ai simțit și tu nevoia imperativă de a te hrăni. Mulți dintre clienții mei habar n-au ce înseamnă cu adevărat senzația de foame, până când nu experimentează foamea de după antrenament. Însă, de multe ori, își fac plinul cu nutrimente de care nu au nevoie (cum ar fi zahărul din milkshake-uri), în locul unor substanțe nutritive benefice. E dificil. Hai să analizăm împreună felul în care creierul, mușchii și stomacul tău complotează să-ți saboteze obiectivele de antrenament. Apoi, vei putea începe să dai jos kilogramele în plus.


De ce sunt atât de hămesit?

Uite care e treaba: imediat după antrenament, creierul tău nu te lasă să simți foamea. Cercetătorii numesc asta „anorexia post-efort“.

„Inhibarea senzației de foame poate să dureze de la 30 de minute până la patru ore după antrenament“, spune Heather Leidy, doctor în nutriție și cercetător la Universitatea Purdue. Efortul fizic, explică ea, îți crește producția de energie corporală (adică metabolismul), ceea ce înseamnă că fluxul sangvin este redirecționat din tractul gastrointestinal către alte părți ale corpului, care au mai multă nevoie de sânge.

Atunci, cum se explică foamea de după antrenament? Sunt două posibilități: unii simt nevoia să mănânce, deoarece creierul îi motivează să înlocuiască energia pierdută prin efort fizic. E așa-numita hrănire homeostatică. Alții mănâncă din plăcere sau pentru a-și gestiona emoțiile. E hrănirea cu valoare hedonică.

Trebuie să vezi diferența. E cheia ca să-ți refaci plinul de nutrimente în mod corect și să suplinești procesul de slăbire, nu să-l sabotezi.

Acest articol este un rezumat. Citește articolul complet Publicat în MensHealth.ro. Sunteți autorul articolului? Credit foto Pixabay.com

~
~

Îți mai recomandăm:

Cel mai bine ar fi sa mananci proteine (carne, oua, branza, naut, linte, mazare, fasole boabe) dupa antrenament. Citește mai mult...

***

Cu rabdare, ambitie, corectitudine si mult optimism au ajuns sa nu se mai recunoasca. Găsește-ți motivația!

Andrei Rosu - Un supererou modern

Andrei Rosu - Un supererou modern


Publicat în Clubul Sanatatii Walmark

Daca tu crezi ca poti, ai dreptate. Daca crezi ca nu poti, ai dreptate. Depinde de tine sa fii un invingator!

Este printre putinii oameni care a alergat 7 maratoane pe 7 continente si se indreapta spre un record absolut, o premiera modiala: 7 maratoane si 7 ultramaratoane pe 7 continente.

Andrei este un om obisnuit, neavand un istoric de atlet, care printr-o forta mentala deosebita, o atitudine pozitiva si multa planificare a reusit sa ajunga la performanta. Andrei Rosu este eroul modern, tatal si OMUL exemplar de la care putem invata cum sa ne traim viata in armonie.Ne-ai spus ca oricine poate face ceea ce isi propune.De unde ai primit aceasta lectie de viata?

Ca sa vorbesc despre inceputul aventurii mele si inceputul antrenamentelor de maraton ar trebui sa ma intorc putin in copilarie, pe la vreo 6-7 ani, atunci cand citeam foarte mult Jules Verne. Mergeam cu mintea foarte departe si visam sa traversez mari, oceane, sa explorez locuri salbatice, sa urc pe munti si asa mai departe.

La un moment dat, pe la sfarsitul lui 2009 am primit un mail (trimis in gluma) in care colegii ma invitau sa particip la un maraton la Polul Nord. Initial am vrut sa-l sterg. Insa l-am pastrat. Apoi, dupa vreo 2-3 zile s-a mai intamplat ceva interesant...

La vremea aceea baiatul meu avea un an si cateva luni. Ca orice copil care deja incepe sa-si copieze parintii, s-a asezat langa mine intr-o seara, cand eu venisem tarziu de la birou. Stateam ca de obicei in fata televizorului, butonand haotic, iar el s-a asezat langa mine si a inceput sa ma imite butonand si el pe telefonul meu mobil. Atunci am avut un puternic soc emotional in fata unei posibile replici a comportamentului meu. Mi-am dat seama, privind in perspectiva, ca ar trebui sa fac ceva sa schimb obiceiurile pe care le am, paradigmele astfel incat copilul meu sa invete altceva decat statul pe canapea si privitul la televizor. Atunci s-a creat o legatura intre mailul acela cu maratonul de la Polul Nord si dorinta de a schimba ceva. Am decis sa ma inscriu. Deci, da, copilul meu mi-a dat aceasta lectie de viata.

Primul maraton a fost...?

Pe 1 ianuarie 2010, la munte. Dupa Revelion m-am trezit si mi-am zis ca daca reusesc sa alerg acum macar un sfert de ora, 20 de minute la -15, -20 de grade inseamna ca o sa pot sa fac fata si la Polul Nord. M-am provocat pe mine insumi. Am reusit si, spre surprinderea mea, nu am racit. M-am simtit chiar foarte bine, am alergat si a doua si a treia zi.

Apoi..?

Apoi am venit in Bucuresti, unde era la fel de frig si am inceput sa discut cu prietenii si cu colegii. Intotdeauna cand iti impartasesti visul incep sa apara tot felul de ajutoare. O recomandare, de exemplu, a fost sa-mi fac un blog. Cu ajutorul unui coleg, in patru ore am facut blogul si am postat ceva. Imi amintesc si acum - 26 ianuarie 2010. (http://andreirosu.wordpress.com/ )A doua zi spre seara am primit doua mailuri, unul de la un post de radio national si unul de la un ziar cu tiraj foarte mare, care mi-au zis ”Te sustinem, e interesanta povestea ta, hai sa ne cunoastem si sa scriem despre tine”. Asa a fost intrarea mea in media si incetul cu incetul am gasit sprijinul de care aveam nevoie.

De ce un maraton pe fiecare continent?

De fiecare data cand iti realizezi un vis apar noi oportunitati, cunosti oameni noi, locuri noi, iti vin idei noi si astfel mi-a venit si ideea de a alerga cate un maraton pe fiecare continent. Era un proiect mai amplu si se intindea pe un an de zile. Asa ca m-am gandit ca daca nu fac ceva dupa ce ma intorc de la maratonul de la Polul Nord, exista riscul sa revin la vechile obiceiuri. ”Gata, am alergat un maraton, am ce povesti nepotilor, am aratat ca se poate, lasati-ma sa-mi beau berea si sa ma uit la televizor.”

Continuarea proiectului ma va impiedica sa ma intorc la vechile obiceiuri; dupa ce alergi un an, chiar devine parte din tine. Primul lucru a fost sa-mi aleg destinatiile. Pe fiecare continent am vrut sa aleg maratoanele care se desfasoara in conditii climatice extreme. De aceea mi-am ales sa alerg ori in desert, ori la cea mai mare alitudine la care se organizeaza competitii de alergat (Maratonul Everestului la peste 5000 de metri).

Cum a aparut ideea ultra-maratoanelor?

Cand am fost in Antarctica, in decembrie anul trecut, organizatorii de acolo au intrebat participantii daca nu vor sa alerge si cursa de ultra-maraton de a doua zi, de 100 km. Vazand in jurul meu oameni de 60-70 de ani care vor sa alerge ultra-maratonul, m-am inscris si eu. Nu m-am pregatit pentru cursa de 100 km si aveam o paradigma impamantenita in adancurile mele, care spunea ca e imposibil sa alergi doua maratoane la o zi diferenta. Am reusit, dar a fost o experienta grea, deoarece dupa 20 de ore de alergat simti ca-ti pierzi mintile.

Cum reusesti?

Ceea ce m-a ajutat pe mine in momente foarte grele a fost faptul ca-mi doream foarte mult sa termin. Niciodata nu am luat in calcul esecul, fiind foarte sigur ca termin toate 7 maratoanele si toate proiectele in care am fost implicat. Le-am pregatit atat de bine incat nu mi-am dat seama ca se poate sa si abandonez si intotdeauna m-am vizualizat la finalul cursei.

Daca ii oferi mintii tale o imagine clara a ceea ce urmeaza sa se intample, atunci ea te duce acolo, gaseste mijloace. Cred ca fiecare om are resurse interne, informatia exista undeva si exista posibilitatea de a realiza lucruri care par imposibile. Trebuie doar sa-ti doresti. Cum a primit familia proiectele tale?Sotia s-a casatorit cu mine, intuind un potential si stiind ca duc lucrurile la bun sfarsit, chiar daca nu aveam mari obiective la vremea respectiva.

La inceput a zis ca este un capriciu sau o chestiune legata de varsta, dar pe parcurs, vazand ca persista acest vis, m-a sustinut in toate demersurile mele.

Cum ai primi vestea de la fiul sau fiica ta daca peste ani ti-ar spune ”Tata, plec pe Everest sa alerg”?

Sansele sunt destul de mari, in primul rand pentru ca acum fiul meu alearga cu mine. Nu la antrenamente, dar imi zice ”Tati, hai sa alergam!”. Sigur va calatori foarte mult pentru ca iau magneti de peste tot pe unde merg si ii pun pe frigider, iar el creste cu toata harta lumii acolo, capatand aceasta pofta de calatorie.

”Viseaza! Planifica! Actioneaza!”, asta ar fi mesajul pe care vreau sa-l transmit copiilor mei. De aici, daca ei vor vrea sa fie pictori, sa aiba un restaurant sau mai stiu eu ce lucru extrem, e practic la fel.

Ce urmeaza?

Am terminat sapte maratoane pe sapte continente, am terminat cinci din cele sapte ultra-maratoane. De curand s-a nascut fiica mea. Pana in februarie 2012, o sa stau in tara, sunt foarte bun la schimbat scutece si nu trebuie sa-mi pierd dexteritatea. In februarie-martie anul urmator o sa alerg ultimele doua ultra-maratoane in jurul lumii. Mi-am propus ca pentru jumatatea anului 2013 sa particip la un Double Iron Man. Iron man este o competitie de triatlon care presupune sa inoti 3,8 km, sa mergi cu bicicleta 180 km si sa alergi un maraton. Double iron man presupune sa faci de doua ori distantele mentionate. Nu sunt inca pregatit pentru cerintele unui Double Iron Man, insa voi fi si voi reusi.

In ce crezi?

”Daca tu crezi ca poti, ai dreptate. Daca crezi ca nu poti, ai dreptate”. Deci depinde de tine sa fii un invingator! Viseaza. Planifica. Actioneaza! „Cred ca daca reusesti sa-ti depasesti barierele mentale, cele fizice sunt depasite foarte usor. si invers.” - Andrei Rosu

Acest articol este un rezumat. Citește articolul complet.

Îți mai recomandăm:

Orice vis va ramane doar in mintea noastra daca nu incercam sa-l planificam. Citește mai mult...

Poti sa ai si tu un abdomen tonifiat daca faci miscare si ai grija ce mananci. Găsește-ți motivația!

Teri Hatcher a fost vazuta tot mai des facand jogging pe strada sau intrand in sali de fitness.

Frumoasa actrita din serialul „Neveste disperate”, Teri Hatcher arata cum nu se poate mai bine la 47 de ani. Anul acesta insa ceva s-a schimbat. Au disparut formele sexy care au facut-o faimoasa, iar actrita a fost vazuta tot mai des facand jogging pe strada sau intrand in sali de fitness. Picioarele ei sunt incredibil de subtiri. E de admirat sau de blamat?

Megan Fox spune ca a slabit fara sa vrea. Pentru ca este o iubitoare de animale, a trecut pe o dieta vegana stricta, in timpul careia a slabit prea mult. A recunoscut chiar ea intr-un interviu ca este prea slaba. Dupa ce a revenit la alimentatia normala, a spus ca s-a ingrasat la loc, ajungand la o greutate normala, dar adevarul este ca nu prea se vede.

Acest articol este un rezumat. Citește articolul complet.

Îți mai recomandăm:

Jennifer Hudson a slabit 36 de kilograme datorita programului Weight Watchers, prin dieta si exercitii fizice regulate. Citește mai mult...

Dr. Oz împreună cu un antrenor recunoscut de fitness recomandă o nouă regulă de slăbit. Găsește-ți motivația!